Arta

Ion Barladeanu si-a intretinut de-a lungul multor ani un proiect artistic pe care il arata „doar citorva oameni destepţi”. El a facut ceea ce orice artist ar trebui sa faca fie literal, fie metaforic: a parcurs drumul riscant in acel no man’s land unde fiecare societate isi leapada maştile. Groapa de gunoi este unul dintre aceste locuri. Aproape toata informatia culturala a unei culturi ajunge sa fie aruncata la gunoi. E un loc bun pentru un autodidact si pentru oricare cautator. Prin existenta lui, Ion Barladeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste si a realizat o serie de colaje unice. Le compune cu intenţia de a face filme. Porneste de la un talent nativ de desenator şi, dorindu-si sa regizeze sau sa joace in filme creeaza o lume imaginara proto-pop ce este cu douazeci de ani inaintea unei receptari romanesti, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembrista in Romania, o consecinta directa a societaţii de consum. El creeaza cu resurse minimale o fotograma cinematica care spune de fiecare data o poveste completa. Toate colajele sale sint o intilnire foarte speciala de arta pop hibridata de un filon suprarealist – dada. Si totul respira un aer melancolic de gulag comunist in care lumea filmului si a brandurilor pareau singurele toposuri posibile ale libertatii.

“Ion Barladeanu se afla la „punctul zero al artei”. E un exemplu al genialitatii care se manifesta in cele mai vitrege conditii si care nu poate fi oprita de absolut nimic. Barladeanu este un om pe care „il chinuie talentul“, in sens propriu: creatiile sale vin dintr-o mistuire interioara puternica, netrucata si nealterata de nimic, care nici macar nu are nevoie de public sau de confirmari. Este expresia unei revolte sincere si a unei imaginatii febrile. Arta sa este terapeutica: singura care-l ajuta sa supravietuiasca intr-o lume care l-a considerat dintotdeauna un inadaptat marginal. Lucrarile sale sunt perfecte din punct de vedere compozitional si inglobeaza citate culturale pe care Barladeanu le-a prins din zbor, din cartile si albumele de arta pe care le-a recuperat de la maculatura sau de pe maidane.” (Dilema Veche)

“Desenele au o ironie crunta si dacă cele cu Ceausescu ar fi circulat underground pe vremea lui Ceausescu, ar fi produs mari tensiuni in societate si Securitatea ar fi avut de cautat un disident mai periculos decat toti ceilalti. Barladeanu pare un tip preocupat de enormitatea tampeniilor si minciunilor pe care puterea politica de orice fel le arunca în capul oamenilor. Colajul cu Iliescu tiparind bani falsi, de exemplu, trimite la dezinformarile care circulau in vremea Pietei Universitatii despre partidele istorice. Barladeanu are, in colaj, puterea lui George Calinescu de a fixa, intr-o formula evocatoare memorabila, esenta unui personaj literar. Practic, Barladeanu incearca sa spuna adevaruri incomode si, cumva, sa le fixeze in imagini. Reuseste!” (Academia Catavencu)